A Noule Ncete tutta la zona mmeru Ssalice ca testimonia te sti fatti: nna zona se chiama Lummarde (in it. “Lombarde”) e pare ca li numi te aure zone,

Shtoria[cancia | cancia la surgenti]

Sicunnu nnu shtutiosu tetescu, lu Rohlfs, lu nume te lu paise ene te nna palora latina, novale, ca ole 'ddice nna cosa comu "campu lassatu senza aratu". La verità, intra 'lli tocumenti ntichi, Noule lu chiamane sempre "Sancta Maria de Novis". Cu ttuttu ca l'archeologi ane tthruatu ca a ddunca moi nc'ete Noule nc'ane shtati crishtiani te li tiempi ntichi, le prime notizzie shtoriche subbra 'llu paise suntu te lu XVI sieculu, quannu la famijja Mattei se ccattau lu fieu te Noule, ca se tinne fenca 'llu principiu te lu XIX sieculu. Prima, nc'iane shtati sicuru puru li Bizzantini, e lla proa ete ca Sant'Antoni ete nnu santu orientale e fora iddhri ca lu figgera canuscere a ddu nui, comu a mmuti te l'auri santi e matonne cchiù venerati li tiempi passati (la Matonna te l'Odegitria, Santu Nicola, Santu Stefanu), ca tiniane tutti nna chiesia, ci ranne e ci piccinna. Ma poi li santi suntu comu li crishtiani: 'ncete cinca face furtuna (comu sant'Antoni, ca te nna cuneddhra (in it. "edicola votiva posta spesso lungo le strade) 'nnane fattu nnu santuariu) e 'ncete cinca 'nni futtene puru la chiesia (comu santu Stefanu ca è rimastu sulu cu lla sthrata, datu ca la chiesia mo ete te san Giseppu). La Matonna Odegitria è ddintata Immacolata e santu Nicola capace ca s'ha sarvatu sulu percene stia largu te lu paise (subbra la shtrata te Ejje). Ticene certi auri shtutiosi ca propriu te ccuai a ddu nui passà, alli tiempi te l'Autu Medioeu, lu confine thra le terre te li Bizzantini e quiddhre te li Longobardi ca iane rriati fenca a Tarantu e a Brinnisi e bbuliane cu pijanu puru Lecce. 'Ncete tutta la zona mmeru Ssalice ca testimonia te sti fatti: nna zona se chiama Lummarde (in it. "Lombarde") e pare ca li numi te aure zone, Turre e Turrecchia (Turre Ecchia, in it. Torre Vecchia) enene te nna specie te muraglia fortificata ca li Bizzantini iane fabbricata cu se difendene te li Longobardi. Te le turri nu bbe rimastu nienzi, ma li numi a ddhrai stane, cu nni mmosciane propriu ccenca nun 'ncete cchiui